Rake

Sorry, Silvana... N-o să existe partea a III-a. Citesc iar și iar părțile I și II și îmi dau seama că au ieșit cât se poate de prost.

(dacă n-ai chef nu-l citi, nici macar eu nu l-am citit :)) )

Nu pot decât să râd de ceea ce am scris...


Ușa spre temniță...

Până aici ai plătit: „Helheim” => get off!!!

În sfârșit tăiem simbioza (Pe... tine! M-ai parazitat până acum...) și mă îndrept spre poartă, o descui și... make yourself at home! E mare, dar crede-mă ai timp să te pierzi prin Helheim. Hai, pe aici, iți arăt Sala Armelor și imi iau și eu coasa.

Cei doi au coborât în celălalt castel și au ajuns în Sala Armelor. Pe toți pereții de granit străluceau lamele perfecte ale pumnalelor. Nimic altceva și totuși nu era o sală numai...

-Hai mai repede, ce tu te holbezi peste tot?!
-Da' ce eu vrei să zic?!
-Orice, e bine și asta...
-Îmi place... uite vezi acolo în capăt, în mijocul celorlalte pumnale, sabia...
-N-avem săbii!
-Uit...
-N-am ochi! Nu te mai uita la ea!
-O vreau.

Amândoi se opresc.

-Încerci să-mi spui că vrei sabia aia mare din capăt, cu mâner lateral de vreo doi metri?
-Cam așa ceva.
-Nu.
-Nu c?

Nu i-am raspuns. Mă apropii de ea, desfac sigiliul și îmi iau coasa.

-Nimeni nu vrea coasa mea! Ok? Pe cine vrei să îți aduc?
-Fă-mi o surpriză.